Epopeea editiei 2012, pusa in dificultate de nameti, s-a incheiat duminica 19.02.2012, intr-un entuziasm si autosuficienta depline.
Sectiunea recitari a fost pusa la gramada cu monologul, creand un talmes-balmes total, fara parghii egale de exprimare pentru concurenti. Nu s-au respectat timpii rezervati fiecarui moment, ajungandu-se la monologuri de 30 min, care chiar daca au fost de calitate, dezavantajau evident un concurent care avea un moment de 3 min. Juriul “profesionist” invocat de d-na Tudoroiu, a fost alcatuit din persoane care, fie habar nu au ce inseamna o veritabila “scena a talentelor”, fie nu pot depasi sechelele mostenite de la defunctul festival “Cantarea Romaniei”. Concret, un moment care a fost realmente savurat de public, fiind prima recitare care a trezit publicul din adormire, a fost aspru sanctionat de un membru al juriului, pe motiv ca ar fi o blasfemie la adresa poetului Mihai Eminescu. E vorba despre o varianta de ineterpretare a unui fragment din “Scrisoarea III”, preluata dupa marele Florian Pitis. Probabil sii regretatul Pitis ar fi fost sanctionat de cuconetul semi-inteligent, care face play-back prin jurii de conjunctura. Scopul festivalului este evaluarea “talentului” concurentilor, iar feedback-ul publicului ar trebui sa fie un etalon important in aprecierea juriului. E frustrant pentru un pusti de 12 ani sa fie umilit de o gospodina teleportata de la coada cratitei, in jurii de teatru. Iata un link cu Pitis in acest minunat moment, la un festival inchinat, culmea, marelui poet: http://www.youtube.com/watch?v=gvTeNj_HNQY